Când firma cumpără un echipament, un autoturism sau o clădire, costul nu apare în întregime pe cheltuielile lunii respective. Bunul va fi folosit ani de zile, așa că și costul lui se repartizează pe acești ani, printr-un mecanism numit amortizare. Este una dintre puținele cheltuieli care nu implică nicio ieșire de bani în luna în care se înregistrează: banii au plecat la cumpărare, iar amortizarea doar distribuie costul în timp.
Pentru antreprenor, amortizarea contează din două motive: influențează profitul raportat în fiecare lună și, pentru firmele plătitoare de impozit pe profit, reduce impozitul datorat, după reguli fiscale stricte. Ghidul explică noțiunile de bază, metodele permise și diferența dintre amortizarea contabilă și cea fiscală, fără a reproduce praguri care se schimbă.
Ce este amortizarea
Amortizarea este recuperarea treptată, prin cheltuieli înregistrate periodic, a costului unui activ folosit pe o perioadă mai lungă de un an. Fiecare lună de folosire primește o parte din cost, astfel încât la sfârșitul duratei de utilizare întregul cost să fie trecut pe cheltuieli.
În contabilitate, amortizarea lunară se înregistrează ca o cheltuială de exploatare și, simultan, reduce valoarea bunului din bilanț. Valoarea care rămâne, adică valoarea contabilă netă, arată cât din costul inițial nu a fost încă recuperat. Operațiunea se face în fiecare lună, la închidere, așa cum explicăm în Închiderea de lună: ce operațiuni face contabilul.
Ce se amortizează și ce nu
- Se amortizează: clădirile, echipamentele, mașinile, mijloacele de transport, mobilierul și aparatura de birou de valoare mare, programele informatice și alte imobilizări necorporale.
- Nu se amortizează: terenurile (cu excepții specifice, de exemplu cariere), imobilizările în curs de execuție, adică investițiile încă nefinalizate, și bunurile neintrate în funcțiune.
- Obiectele de mică valoare, sub pragul mijloacelor fixe, nu se amortizează, ci se trec pe cheltuieli la darea în folosință.
Când un bun devine mijloc fix
Un bun devine mijloc fix dacă este folosit în activitatea firmei pe o durată mai mare de un an și are o valoare de intrare peste o limită stabilită prin hotărâre a Guvernului. Limita a fost modificată de mai multe ori, de aceea verifică valoarea în vigoare la data achiziției.
| Criteriu | Mijloc fix | Obiect de inventar |
|---|---|---|
| Durata de folosire | peste un an | poate fi peste un an |
| Valoarea de intrare | peste limita legală | sub limita legală |
| Tratament la cumpărare | se înregistrează ca imobilizare | se înregistrează ca stoc, apoi pe cheltuieli la darea în folosință |
| Recuperarea costului | prin amortizare lunară | integral, la darea în folosință |
| Evidența | registrul mijloacelor fixe, fișa mijlocului fix | evidență operativă în folosință |
Valoarea de intrare
Valoarea de intrare include prețul de cumpărare plus costurile direct legate de aducerea bunului în stare de funcționare: transport, montaj, taxe nerecuperabile, punere în funcțiune. TVA deductibilă nu intră în valoare, pentru că se recuperează separat; dacă firma nu este înregistrată în scopuri de TVA, taxa face parte din cost. Detalii despre recuperarea taxei sunt în Deducerea TVA: condițiile pentru a recupera taxa plătită.
Data de la care începe amortizarea este data punerii în funcțiune, consemnată de regulă printr-un proces-verbal. De aceea documentul de punere în funcțiune face parte din actele pe care le predai contabilului, după lista din Documentele justificative: ce acte îi dai lunar contabilului.
Durata normală de funcționare și Catalogul
Durata pe care se amortizează un mijloc fix se stabilește, în scop fiscal, după Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG nr. 2139/2004. Catalogul împarte bunurile pe grupe și coduri de clasificare și dă, pentru fiecare, un interval de ani.
Firma alege durata în interiorul intervalului, iar alegerea are consecințe:
- o durată scurtă înseamnă amortizare lunară mai mare, deci cheltuială mai mare în primii ani;
- o durată lungă înseamnă cheltuială lunară mai mică, repartizată pe mai mulți ani.
Odată aleasă, durata nu se schimbă după bunul plac. Contabilul trece codul de clasificare și durata în fișa mijlocului fix, iar acestea apar și în raportările electronice ale firmei, inclusiv în fișierul SAF-T, explicat în SAF-T (D406): ce este fișierul standard de control fiscal.
Sfat: Înainte de o investiție mare, cere contabilului să îți spună în ce grupă din Catalog intră bunul și ce durate permite. Diferența dintre capătul minim și cel maxim al intervalului poate schimba vizibil profitul primilor ani.
Metodele de amortizare
Codul fiscal permite trei metode de amortizare, dar nu orice metodă pentru orice bun: tipul mijlocului fix decide ce opțiuni ai. În contabilitate, firma își stabilește metoda prin politicile contabile.
| Metoda | Cum funcționează | Pentru ce bunuri e permisă fiscal |
|---|---|---|
| Liniară | aceeași sumă în fiecare an, cost împărțit la durată | toate mijloacele fixe; obligatorie pentru clădiri |
| Degresivă | sume mai mari la început, care scad în timp; cota liniară se înmulțește cu un coeficient stabilit de lege în funcție de durată | echipamente tehnologice, computere și alte mijloace fixe, cu excepția clădirilor |
| Accelerată | o parte importantă din valoare, plafonată de lege, în primul an, restul liniar | echipamente tehnologice, mașini, unelte, instalații, computere și echipamente periferice |
Un exemplu liniar, cu cifre ilustrative
Să presupunem un echipament cu valoarea de intrare de 48.000 de lei, cu durata aleasă de 4 ani.
- Amortizarea anuală: 48.000 / 4 = 12.000 de lei.
- Amortizarea lunară: 12.000 / 12 = 1.000 de lei.
- După 2 ani, valoarea rămasă de amortizat este 24.000 de lei.
- După 4 ani, echipamentul este complet amortizat, chiar dacă poate fi folosit în continuare.
Cifrele sunt doar un exemplu de calcul; coeficienții metodei degresive și plafonul metodei accelerate se verifică în forma în vigoare a Codului fiscal.
Cum alegi metoda
Metodele degresivă și accelerată mută cheltuiala spre primii ani de folosire. Ele au sens când bunul își pierde valoarea rapid (tehnologie) sau când firma are profituri mari la început și vrea să le reducă legal. Metoda liniară este mai simplă și dă rezultate stabile, utile când vrei să prezinți un profit constant băncii sau investitorilor.
Amortizarea contabilă și amortizarea fiscală
Amortizarea contabilă reflectă cum se consumă efectiv bunul, după estimările firmei, iar amortizarea fiscală urmează regulile Codului fiscal (Legea nr. 227/2015). Cele două pot fi diferite ca durată, ca metodă sau ca valoare de pornire.
Când diferă, contabilul ține o evidență paralelă: în contabilitate înregistrează amortizarea contabilă, iar la calculul impozitului pe profit:
- adaugă înapoi amortizarea contabilă, tratată ca cheltuială nedeductibilă;
- scade amortizarea fiscală, ca element similar cheltuielilor.
Rezultatul este că impozitul se calculează pe baza amortizării fiscale, oricare ar fi cea contabilă. Ajustarea se reflectă în Declarația 101, explicată în Declarația 101: declarația anuală de impozit pe profit, iar logica deductibilității în general în Cheltuielile deductibile și nedeductibile: cum le deosebești.
| Diferență | Exemplu | Efect fiscal |
|---|---|---|
| Durată contabilă mai scurtă decât cea fiscală | echipament amortizat contabil în 3 ani, fiscal în 5 | o parte din amortizarea contabilă e nedeductibilă în primii ani, recuperată ulterior |
| Reevaluarea clădirilor | creșterea valorii contabile după o reevaluare | amortizarea suplimentară poate avea tratament fiscal special |
| Limitări pentru anumite bunuri | autoturisme cu valoare mare | partea peste limită nu este deductibilă |
Cazuri speciale: autoturisme, clădiri, leasing
Câteva categorii de bunuri au reguli fiscale proprii, care merită verificate înainte de achiziție.
Autoturismele
Pentru autoturismele folosite de firmă, Codul fiscal limitează deductibilitatea amortizării la o valoare lunară maximă pe autoturism, cu excepții pentru anumite utilizări prevăzute expres de lege, cum ar fi serviciile de taxi sau închirierea de autoturisme. În plus, pentru vehiculele care nu sunt folosite exclusiv în scop economic, deducerea cheltuielilor, inclusiv a amortizării, este limitată la o fracțiune din valoare, iar utilizarea exclusivă se dovedește cu foi de parcurs și alte documente. Verifică limitele în vigoare la achiziție.
Clădirile
Clădirile se amortizează fiscal numai prin metoda liniară, pe durate lungi din Catalog. Ele generează și impozit local pe clădiri, o obligație distinctă de amortizare, explicată în Impozitul pe clădirile firmei: cum se calculează și se declară.
Bunurile în leasing
- În leasingul financiar, utilizatorul (firma ta) înregistrează bunul ca mijloc fix și îl amortizează, iar dobânda din rate este cheltuială.
- În leasingul operațional, bunul rămâne în patrimoniul finanțatorului, care îl amortizează, iar firma ta înregistrează ratele ca cheltuieli de chirie.
Efectul amortizării la micro și la profit
Efectul fiscal al amortizării depinde de regimul de impozitare al firmei. La plătitorii de impozit pe profit, amortizarea fiscală reduce direct baza impozabilă. La microîntreprinderi, impozitul se calculează pe venituri, așa că amortizarea nu schimbă impozitul pe firmă, dar reduce profitul contabil și, implicit, suma care poate fi distribuită ca dividende.
| Regim | Amortizarea reduce impozitul pe firmă? | Ce influențează |
|---|---|---|
| Impozit pe profit | da, prin amortizarea fiscală | profitul impozabil, impozitul, dividendele posibile |
| Impozit pe veniturile microîntreprinderilor | nu, impozitul se calculează pe venituri | profitul contabil și dividendele posibile |
Pentru o firmă care trece de la micro la profit, mijloacele fixe deja aflate în folosință continuă să se amortizeze, iar regulile tranziției sunt descrise în Trecerea de la micro la impozit pe profit: când și cum.
Ieșirea din folosință: vânzare și casare
Un mijloc fix poate ieși din patrimoniu înainte sau după amortizarea completă, prin vânzare, casare, donare sau lipsă constatată la inventar. Tratamentul diferă în funcție de motiv.
- Vânzarea: prețul de vânzare este venit, iar valoarea rămasă neamortizată devine cheltuială. Dacă firma este plătitoare de TVA, vânzarea se facturează cu taxa aplicabilă.
- Casarea: bunul uzat sau distrus se scoate din evidență printr-o decizie și un proces-verbal de casare; valoarea neamortizată se trece pe cheltuieli, iar piesele recuperate se înregistrează ca stoc.
- Lipsa la inventar: un mijloc fix care nu mai există fizic se tratează după regulile privind minusurile, explicate în Inventarierea anuală: ce este și cum se face corect.
Atenție: Pentru bunurile de capital, casarea, vânzarea sau schimbarea destinației înainte de sfârșitul perioadei legale de ajustare pot obliga firma să ajusteze TVA dedusă la cumpărare. Discută cu contabilul înainte de a scoate din uz un bun recent achiziționat.
Important: Informațiile au caracter general. Limita de valoare a mijloacelor fixe, coeficienții, plafoanele și regulile pentru autoturisme se modifică periodic; pentru o investiție concretă verifică forma în vigoare și consultă un expert contabil sau un consultant fiscal autorizat. Rolul amortizării în ansamblul evidenței este explicat în Contabilitatea firmei: ghid complet pentru antreprenori.
Ce merită reținut despre amortizare
Amortizarea repartizează costul unui mijloc fix pe durata lui de folosire, începând, de regulă, cu luna de după punerea în funcțiune. Durata fiscală se alege din Catalogul aprobat prin HG nr. 2139/2004, iar metoda poate fi liniară, degresivă sau accelerată, în funcție de tipul bunului. Amortizarea contabilă și cea fiscală pot diferi, iar diferența se corectează la calculul impozitului pe profit. La microîntreprinderi, amortizarea nu reduce impozitul, dar contează pentru profit și dividende.
De reținut:
- un bun este mijloc fix dacă depășește limita de valoare în vigoare și se folosește peste un an;
- terenurile nu se amortizează, clădirile doar liniar;
- durata aleasă din Catalog schimbă profitul primilor ani;
- autoturismele au limite proprii de deductibilitate;
- vânzarea sau casarea timpurie poate atrage ajustări de TVA.
Întrebări frecvente
Din ce lună încep să amortizez un echipament cumpărat?
De regulă, din luna următoare celei în care echipamentul a fost pus în funcțiune, nu din luna cumpărării. Data punerii în funcțiune se documentează printr-un proces-verbal.
Pot trece direct pe cheltuieli un laptop scump?
Doar dacă valoarea lui este sub limita legală a mijloacelor fixe, caz în care se tratează ca obiect de inventar. Peste limită, laptopul se amortizează pe durata aleasă din Catalog.
Ce se întâmplă cu un mijloc fix complet amortizat, dar încă folosit?
Rămâne în evidență, cu valoare netă zero, până la vânzare sau casare. Nu mai generează cheltuieli cu amortizarea, dar trebuie inventariat în fiecare an.
Pot schimba metoda de amortizare după câțiva ani?
Fiscal, metoda și durata se stabilesc la punerea în funcțiune și nu se modifică discreționar ulterior. Orice schimbare de politică contabilă se analizează cu expertul contabil.
Amortizarea reduce impozitul unei microîntreprinderi?
Nu. Impozitul micro se calculează pe venituri, așa că amortizarea influențează doar profitul contabil și suma disponibilă pentru dividende.
